Am crezut că discuția de ieri s-a terminat cu acele 40 de persoane care au plătit 90 de lei pentru un curs piratat. Nu voi mai repeta povestea de ieri ci voi continua direct cu ce s-a petrecut astăzi. Dacă n-ați citit articolul de ieri, îl găsiți aici!

Știu că articolele de genul arată ca niște bârfe, dar n-am curaj, energie și nici timp să mă contrazic sau să îi conving de ceva pe cei care preferă să pirateria în detrimentul unei achiziții cinstite. Dar poate că va fi de ajutor  această poveste pentru unii care au impresia că încă e ok practica asta în 2017.

Dar hai să continuăm povestea de ieri. După ce s-au strâns 40 de doritori, vânzătorul a lăsat niște conturi bancare și un PayPal. Nu au apucat să plătească prea mulți pentru că venise un alt membru care a lăsat link cu download direct.

Problema e că au început să se supere unii care au plătit și să îl certe pe cel care a dat link cu download gratuit că nu e frumos ce face, că nu e moral și că ei vor rămâne cu acel curs plătit. Am râs puțin.

Mă gândesc ce e mai moral oare? Să cumperi un curs și să îl vinzi mai ieftin sau să cumperi un curs și să îl distribui gratuit?

Am văzut că nu s-a arătat nimeni de acord cu mine și mă întreb dacă nu cumva gândesc eu greșit. Credeam că pirateria a ajuns în aceeași categorie cu manelele. Adică majoritatea le-au ascultat în urmă cu 10 ani dar acum nu mai recunoaște nimeni treaba asta.

Sau poate se practică pirateria dar nu are curaj nimeni să scrie online despre asta din motive de siguranță?

Nu e cazul să ne ascundem după deget. Toți am avut un utorrent și un DC+(sau cum îi zicea) pe calculator, dar erau alte vremuri și poate că ar fi cazul să ne lepădăm de ele o dată ce au ajuns suficiente servicii disponibile și în România. Prin 2007 aveam un prieten care era împotriva pirateriei și era privit cel puțin ciudat pe vremea aceea. Dar au cam trecut 10 ani de atunci.

Problema cea mai mare pe care o văd este în lejeritatea prin care niște antreprenori aleg să descarce materiale piratate, au conștiința împăcată și îi atacă pe cei care le zic că nu e frumos ce fac ei. Dacă la început ne permitem să trișăm puțin, ce vom face când ajungem la un alt nivel? Vă las câteva capturi de ecran:

De la „proprietarul” cursului

Sunt sigur că va cumpăra când va avea bani

Etic sau nu, important e să mânce și gura noastră ceva

E trist că aproape la fiecare poveste frumoasă de afacere aud chestii de genul „păi e prieten cu PSD-istul ăla” sau „a început cu minciuni și înșelăciuni”. Nu putem avea și noi niște povești de afaceri care au fost cinstite de la început?


Cred că dacă voi mai scrie astfel de articole va trebui să mă asigur că nu am publică adresa sau alte date personale. Nu de alta, dar mă îngrijorează unele mesaje private.