Nu știu de unde, nu știu de ce, dar prin liceu când nu aveam habar de politică și ideologii eram de partea lui Geoană. La alegerile parlamentare de atunci am ținut cu Geoană la fel cum aș fi ținut cu Dinamo. Poate pentru că ambele erau roșii, habar n-am.

E bine că n-aveam drept de vot și n-am reușit să votez cu el. Ba chiar aveam mici dispute cu niște prieteni cu care mai povesteam în autobuz în drum spre casă. Aceștia erau cu „băsiști” și eu eram pesedist, doar că ei aveau 18 ani iar eu nu încă.

Vă dați seama ce discuții pot ieși în ziua de aiz cu o persoană care ține cu un partid dar n-are nicio idee despre politică? Ei bine, aveam o scuză. Pe vremea aceea aveam doar 17 ani și n-am votat. Așa că mă simt curat. Nu am afectat viitorul nimănui și oricum a câștigat Băsescu alegerile.

Cum am ajuns de dreapta?

Povestea poate fi lungă, dar o voi scurta cât de mult pot. De prin septembrie 2008 am tot jucat un text based RPG, îi spune Syrnia. Am avut mai multe conturi, primul a fost banat pentru că am încălcat niște reguli iar următoarele au fost șterse din lipsă de activitate. Am muncit mult la primul cont și de fiecare dată când îmi aminteam ce skilluri și iteme aveam pe contul vechi, îmi pierea cheful așa că noile conturi deveneau inactive.

În Syrnia aveam un clan de români cu numele specific „Dacia”. Eram o gașcă mișto cu mai mulți români din Sibiu, București, Brăila, Craiova, Deva și Cluj-Napoca. În viața reală majoritatea aveau joburi decente iar doi membri erau angajați Pro TV.

Pe joc a apărut un update și fiecare clan își putea construi un Storehouse pe care noi voiam să îl folosim pentru a ne ajuta reciproc. Unii tăiau lemne, alții erau la minerit, alții pescuiau și mai erau meșteșugarii care puteau prelucra materia primă. Am dezbătut câteva săptămâni problema asta. Pentru că unii voiau să fie totul la comun iar alții voiau să fie totul pe bază de contribuție(acțiuni).

Era un tip cu nickname-ul AdiRat, un programator din Cluj, care era pur capitalist. Atât de mult am dezbătut și am discutat despre această treabă încât m-a făcut să mâ gândesc mai mult la aceste principii. Știam că nu a fost bun comunismul, dar credeam că socialismul e bun. Dar Adi susținea că e socialismul este defect din temelie.

În cele din urmă l-am înțeles și am căzut de acord că nu era ok ca eu să „muncesc” și să aduc resurse ca altul să le prelucreze și să le vândă. Am aflat pe propria piele, a caracterului meu syrnian, că niciodată nu pot fi două persoane egale. Socialismul neagă treaba asta. Este bazat pe intenții bune dar se folosește de mijloace care nu aduc valoare societății.


După discuțiile astea am continuat să studiez mai mult ideologiile politice și economice ca să aflu care mi se potrivește cel mai bine. Am citit multe articole, cărți, pagini wikipedia și am ajuns ajuns să fiu de partea dreaptă. Am început să îl urmăresc și pe Mihai Giurgea, care mi se părea atunci prea radical prin articolele sale dar afirmațiile sale nu prea puteau fi contrazise. Articolele acestea erau ca un duș rece pentru mine.

N-a fost prea ușoară tranziția. Adică este greu pentru un pseudo-socialist în devenire să scape de anumite preconcepții și să înțeleagă logica acestor lucruri. E ciudat să realizezi că citate precum „Capul plecat, sabia nu-l taie” sau „Scopul scuză mijloacele” sunt infecte în profunizme. De asemenea n-a fost nici prea drăguț să aflu că Robin Hood a fost un escroc, e ca și cum ai spune unui copil că Moș Crăciun nu există.

Pot spune că totul a început de la un joc(pe care mi-am luat ban) și mă bucur că am studiat aceste chestii la timp și n-am apucat să debitez tâmpenii stângiste pe blog.

Mă gândeam adesea dacă ar fi bine să abordez mai multe subiecte de politică pe acest blog. Dar mi se pare o zonă atât de poluată și murdară încât nu văd să mai aibă loc discuții despre ideologii. Mai ales că în România nu văd să existe partide ideologice.