spirituality

După ce am citit articolul lui Adi despre karma, mi-am adus aminte de un fenomen despre care am citit într-o carte prin liceu. Este un fenomen al cărui caracteristici se aseamănă cu ale karmei. Nu îmi place ca doar karma să primească credit pentru treaba asta, motiv pentru care scriu acest articol. De asemenea nici nu cred în acest concept. Puteți citi mai jos de ce.

Cartea despre care vă spuneam e la ai mei acasă, așa că nu m-am putut inspira din ea. Dar am căutat mai mult pe net și am găsit într-un final suficiente detalii. Este vorba despre fenomenul Baader-Meinhof.

Am citit despre acest fenomen în cartea lui Mark Batterson, In a Pit with a Lion on a Snowy Day(link către librărie). Autorul spunea că după ce a început să scrie această carte, peste tot unde mergea, vedea doar lei. În ziare, în imagini, pe logo-urile firmelor, pe toate sculpturile. Iar asta nu se întâmpla pentru că erau acolo, ci pentru că atenția sa era mult mai concentrată pe lei, și îi observa peste tot.

Ni se întâmplă tuturor chestia asta. M-am apucat de imobiliare în urmă cu două luni și de atunci văd că sunt o mulțime de oameni din Sibiu care încep să vândă și să cumpere proprietăți. De asemenea, am observat că mai multă lume a început să scrie despre imobiliare pe bloguri. Aș putea continua cu o mulțime de exemple, dar cred că m-am făcut înțeles.

Revin pe acest subiect după ce scriu câteva cuvinte și despre karma.

Despre karma

Despre karma ca un concept filosofic-religios, nu voi scrie nimic aici. Vă las să răsfoiți Wikipedia. Este acel fenomen de reciprocitate care a fost împrumutat în alte domenii decât cel religios. Și cred că îl știm cu toții. Fiecare acțiune are în mod inevitabil o urmare.

Cred că se folosește foarte mult „karma” în lipsa altui termen mai accesibil. Îl folosim adesea pentru a mai face câte o glumă, atunci când facem o faptă bună sau când oferim ceva pe gratis. Pentru că știm că oamenii sunt de cele mai multe ori recunoscători. Cam asta spune și Gary aici.

Despre fenomenul Baader-Meinhof

Acest fenomen se definește prin experiența pe care o avem atunci când se petrece o coincidență în viață. E ca și cum te gândești la cineva și se întâmplă că te întâlnești cu el pe stradă în acea zi. Uimirea pe care o simțim când se întâmplă asta ne face să ne gândim cam care ar fi șansele ca acest lucru să se întâmple.

Iar creierului uman îi place să observe aceste coincidențe. Dacă e să luăm în considerare cu câte cuvinte, nume și idei interecționăm zi de zi, nu e de mirare că se mai întâmplă astfel de „coincidențe”. Totul e statistică. Diferența e că ne atrag atenția chestiile care se repetă și care sunt în prim plan. Ne este indiferent faptul că pe lângă noi trec zeci de mii de informații de tot felul, atât timp cât nu crează un tipar sau o repetiție în percepția noastră, le ignorăm foarte ușor.

Cred că așa se explică și de ce horoscopul are „întotdeauna dreptate”. Pentru că acolo se spun chestii care se întâmplă destul de des în viața unui om normal. Dacă se întâmplă unul din lucrurile menționate acolo suntem de obicei uimiți, dar dacă nu se întâmplă nimic, trecem cu vederea. Și nu, nu citesc horoscopul. A fost doar un exemplu.

În concluzie

Totul depinde de percepția noastră. Dacă eu fac un lucru bun și cred în conceptul modern de karma, îmi setez creierul să identifice orice legătură cu  ceea ce am făcut eu ca fiind un rezultat al acțiunii mele. Indiferent dacă se întâmplă sau nu, tot creditul se duce către karma. Asta în timp ce rezultatul acțiunii este cauzat de total altceva.

De exemplu: dacă dau 10 lei unui cerșetor pe stradă, urc în mașină, merg până undeva, orașul e plin, dar când sunt în fața locului unde trebuie să ajung, iese o mașină din parcare și îmi cedează locul. Nu are nicio legătură banii dați cerșetorului cu faptul că am găsit un loc de parcare. Am găsit un loc de parcare pentru că exact atunci a plecat cineva de acolo.