Am avut nevoie de aproape 25 de ani să înțeleg scopul artei în societate. Iar aici mă refer mai mult la desen și poezie. Pot spune sincer că mi-au plăcut poeziile doar pentru că era cool să îți placă când eram în liceu, iar despre desene și picturi n-am comentat prea mult.

După protestele din ultima săptămână mi-am găsit ceva timp să mă cuget mai mult la anumite aspecte antropologice ale manifestanților. De la versuri, desene, coregrafie, creativitate până la zgomotul vuvuzelelor.

Am avut un moment de Aha!, dar nu descoperisem nimic nou, pentru că probabil s-au mai scris zeci de cărți despre ideea mea din acest articol. În aceste momente am realizat cât de importantă este poezia în societate, chiar și desenul.

Pe lângă faptul că prin rimă apar cele mai penibile reclame TV, am constatat că tot prin rimă se pot conserva evenimente și mesaje importante. Pe care le vor descifra cu greu urmașii noștri.

Nu am niciun exemplu din istorie de care să mă leg, mai ales că ultimul secol a fost unul destul de dificil pentru poporul român. Dar pentru asta nu mă îndoiesc de faptul că ați înțeles ideea mea.

Sunt curios cum vor interpreta generațiile viitoare poeziile cu versuri dedicate domnitorului Dragnea. Și totodată aș vrea să aflu cum se va povesti istoria României din primul sfert al secolului 21.

Sper să apuc să trăiesc acele vremuri și să nu uit ce gândeam în trecut. E bine că pentru asta scriu pe blog.

Sursă foto: Silvana Armat